Fibrele alimentare

Home | Bauturi | Bucataria araba | Carnuri | Ciorbe | Deserturi | Fripturi | Garnituri | Grecesti | Italienesti | Mexicane | Pentru iarna | Peste | Pizza | Salate | Sanatoase | Vegetariene |

Un remediu - miracol?

Vitaminele si sarurile minerale nu constituie singurele elemente vitale necesare omului. Fibrele vegetale continute de fructe si legume au, în felul lor, un rol salutar. Din nefericire, de o jumatate de secol, alimentatia noastra este considerabil saracita în fibre vegetale, consecintele fiind cunoscute: un numar mare de oameni care sufera de constipatie, de colita, de diabet, de hipercolesterolemie sau de cancer al colonului.
Toate studiile demonstreaza ca populatiile al caror regim alimentar este sarac în fibre vegetale sunt mult mai afectate de aceste boli degenerative, decât altele.
Fibrele vegetale, de trei tipuri, îsi au, fiecare, propria „identitate":
— Celuloza: constituie principalul nostru aport în fibre vegetale. Foarte rezistenta la sucurile digestive, ea este prea putin degradata de flora intestinala. Cerealele contin mai multa celuloza decât fructele si legumele. In fructele si legumele timpurii, celuloza se numeste hemiceluloza, pentru ca este foarte frageda.
— Pectina: lucrarile de specialitate au aratat ca aceasta fibra vegetala gelatinoasa este arma cea mai eficienta în lupta împotriva colesterolului. O gasim în proportie mare în mar, dar si în alte fructe, în cantitate mai mica. Pectina, ca si celuloza, este degradata doar partial de bacteriile din colon.
— Lignina: absorbita, ea se elimina intacta pe cale naturala si poate irita intestinul. Lignina este înlaturata de obicei în timpul decojirii legumelor, taria ei fiind binecunoscuta (ata fasolei verzi, atele sparanghelului).

Actiunea asupra tranzitului intestinal si a constipatiei

Persoanele care consuma regulat fructe, legume, pâine integrala sau chiar cereale, sufera rareori de constipatie.
Procesul este firesc: îmbibându-se cu apa, fjbrele vegetale formeaza o masa care „matura", fara a agresa, peretii intestinali, ca si miile de vilozitati care îi captusesc.
La capatul traseului, materiile fecale sunt mai voluminoase, pentru ca aceasta operatie de curatare a obligat muschii intestinului ia contractii mai eficiente, eliberându-l mai rapid si mai bine de resturile alimentare.

Actiunea asupra colesterolului si a bolilor cardiovasculare

In tarile industrializate, alimentatia cu multa carne, bogata în grasimi animale si în produse rafinate, este unul din factorii raspunzatori de cresterea valorii colesterolului. Or, de multa vreme s-a demonstrat ca reducând consumul de carne rosie, grasimi animale, alimente preparate (înghetate, produse de patiserie, biscuiti) si introducând în meniul zilnic fibrele vegetale, valoarea colesterolului sangvin
scade vizibil.
Fixând colesterolul, fibrele vegetale împiedica difuzarea lui în
sânge.
Recomandarile care urmeaza - dintre care cele mai multe sunt prevazute si de organizatii internationale de cardiologie - va vor permite sa va micsorati colesterolul, prevenind astfel accidentele cardiovasculare:
— Consumati fructe, legume si cereale în fiecare zi: regimul dumneavoastra alimentar zilnic trebuie sa contina cel putin 30 g de fibre alimentare (echivalentul unui fel de mâncare compus din legume fierte, cu un fruct crud la fiecare masa. In timpul zilei, mâncati uneori fructe uscate: smochine, curmale, caise, prune uscate). Inlocuiti pâinea alba cu pâine integrala.
— Beti 1-1,5 litri de apa zilnic, pentru a face ca fibrele alimentare sa-si mareasca volumul si sa actioneze în mod eficient.
— Mâncati mai putina carne rosie si preferati carnea slaba (fara grasime).
— Nu depasiti cantitatea de doua-trei pahare de vin pe zi.
— Consumati peste cât mai des posibil. Scrumbia, sardeaua, somonul sunt ceie mai potrivite pentru a preveni tulburarile cardiovasculare (chiar daca au carnea grasa).
— Folositi uleiurile nesaturate nehidrogenate, obtinute prin presare la rece: de floarea soarelui, de porumb, de soia, de in, si... pretiosul ulei de masline (mononesaturat).
— Reduceti consumul de galbenus de ou, de lapte nedegresat, de brânzeturi fermentate si de alimente industriale care contin ulei de palmier sau de cocos.

— Consumati lecitina de soia: acest produs natural previne depunerea colesterolului pe peretii arterelor. In Germania a fost oficializata folosirea ei în combaterea colesterolului.
— Suprimati tutunul.
— Faceti sport (chiar si mers pe jos).

Actiunea asupra diabetului

Diabetul face parte din grupa bolilor cauzate de civilizatie. Alimentele bogate în zaharuri rafinate si supraalimentatia sunt principalele sale cauze.
în Statele Unite, studiile paralele asupra diabeticilor obezi si slabi, facute de prof. James Anderson, de la Universitatea din Kentucky, au condus la concluzii relevante: bolnavii supusi unui regim bogat în fibre alimentare si-au redus dozele de insulina dupa numai câteva saptamâni.
Printr-o a'ctiune mecanica foarte simpla, fibrele alimentare au împiedicat zaharul sa treaca prea repede prin peretele intestinal, ducând la o scadere a glucozei în sânge. Pancreasul, producând mai putina insulina, deci lucrând mult mai putin, si-a pastrat toata capacitatea de actiune.

Actiunea împotriva cancerului de colon

în tarile occidentale, cancerul de colon este mai raspândit, deoarece dezechilibrele alimentare sunt aici frecvente. Cresterea secretiei biliare, modificarea florei intestinale, aparitia polipilor si a substantelor cancerigene sunt consecintele unei alimentatii sarace în fibre alimentare si bogate în grasimi.
Cercetatorii au avut în vedere doua tari cu acelasi standard de viata si cu aceeasi clima: Danemarca si Finlanda. In prima dintre ele se semnaleaza o rata a cancerului de colon de trei ori mai mare decât în cealalta. Finlandezii îsi asigura nevoile de fibre vegetale printr-o hrana mult mai bogata în legume si pâine integrala decât aceea a danezilor.
în America de Sud, Africa, India si Orient, cancerul de colon este aproape inexistent, datorita faptului ca în meniul acestor populatii intra în principal cereale, fructe si legume.
Fibrele vegetale au deci un rol incontestabil în prevenirea cancerului de colon, aparându-ne de aparitia lui în diverse moduri:
— accelerând tranzitul intestinal, substantele cancerigene ramân mai putin timp în intestin;
— diluând aceste substante toxice prin scaune voluminoase, le fac astfel mai putin nocive;
— provocând eliminarea sarurilor biliare prin materiile fecale (factor de risc pentru acest tip de cancer);
— modificând favorabil flora intestinala.
Fibrele alimentare sunt, printre altele, deosebit de importante în prevenirea inflamatiilor colonului si a colitelor.

Politica de confidentialitate

Alte retete online  Suc de soc - socata  CIOCOLATA CU LAPTE  SIROP DIN COJI DE PORTOCALE (II)  LIMONADA, ORANJADA.  CAFEA FILTRU  VIN DE STAFIDE  SIROP DE TRANDAFIRI  VIN DE COACAZE NEGRE  Bautura din scortisoara  VIN DE CORCODUSE

Cure de sucuri, fructe si legume