![]() | ![]() |
Fibrele alimentare
Home
| Bauturi | Bucataria araba | Carnuri | Ciorbe | Deserturi | Fripturi | Garnituri | Grecesti | Italienesti | Mexicane | Pentru iarna | Peste | Pizza | Salate | Sanatoase | Vegetariene |
Un remediu - miracol?
Vitaminele si sarurile minerale nu constituie singurele elemente vitale
necesare omului. Fibrele vegetale continute de fructe si legume au, în
felul lor, un rol salutar. Din nefericire, de o jumatate de secol, alimentatia
noastra este considerabil saracita în fibre vegetale, consecintele
fiind cunoscute: un numar mare de oameni care sufera de constipatie, de
colita, de diabet, de hipercolesterolemie sau de cancer al colonului.
Toate studiile demonstreaza ca populatiile al caror regim alimentar este
sarac în fibre vegetale sunt mult mai afectate de aceste boli degenerative,
decât altele.
Fibrele vegetale, de trei tipuri, îsi au, fiecare, propria „identitate":
— Celuloza: constituie principalul nostru aport
în fibre vegetale. Foarte rezistenta la sucurile digestive, ea este
prea putin degradata de flora intestinala. Cerealele contin mai multa
celuloza decât fructele si legumele. In fructele si legumele
timpurii, celuloza se numeste hemiceluloza, pentru ca este foarte frageda.
— Pectina: lucrarile de specialitate au aratat
ca aceasta fibra vegetala gelatinoasa este arma cea mai eficienta în
lupta împotriva colesterolului. O gasim în proportie mare
în mar, dar si în alte fructe, în cantitate mai mica.
Pectina, ca si celuloza, este degradata doar partial de bacteriile din
colon.
— Lignina: absorbita, ea se elimina intacta pe
cale naturala si poate irita intestinul. Lignina este înlaturata
de obicei în timpul decojirii legumelor, taria ei fiind binecunoscuta
(ata fasolei verzi, atele sparanghelului).
Persoanele care consuma regulat fructe, legume, pâine integrala
sau chiar cereale, sufera rareori de constipatie.
Procesul este firesc: îmbibându-se cu apa, fjbrele vegetale
formeaza o masa care „matura", fara a agresa, peretii intestinali,
ca si miile de vilozitati care îi captusesc.
La capatul traseului, materiile fecale sunt mai voluminoase, pentru ca
aceasta operatie de curatare a obligat muschii intestinului ia contractii
mai eficiente, eliberându-l mai rapid si mai bine de resturile alimentare.
In tarile industrializate, alimentatia cu multa carne, bogata în
grasimi animale si în produse rafinate, este unul din factorii raspunzatori
de cresterea valorii colesterolului. Or, de multa vreme s-a demonstrat
ca reducând consumul de carne rosie, grasimi animale, alimente preparate
(înghetate, produse de patiserie, biscuiti) si introducând
în meniul zilnic fibrele vegetale, valoarea colesterolului sangvin
scade vizibil.
Fixând colesterolul, fibrele vegetale împiedica difuzarea
lui în
sânge.
Recomandarile care urmeaza - dintre care cele mai multe sunt prevazute
si de organizatii internationale de cardiologie - va vor permite sa va
micsorati colesterolul, prevenind astfel accidentele cardiovasculare:
— Consumati fructe, legume si cereale în fiecare zi: regimul
dumneavoastra alimentar zilnic trebuie sa contina cel putin 30 g de fibre
alimentare (echivalentul unui fel de mâncare compus din legume fierte,
cu un fruct crud la fiecare masa. In timpul zilei, mâncati
uneori fructe uscate: smochine, curmale, caise, prune uscate). Inlocuiti
pâinea alba cu pâine integrala.
— Beti 1-1,5 litri de apa zilnic, pentru a face ca fibrele alimentare
sa-si mareasca volumul si sa actioneze în mod eficient.
— Mâncati mai putina carne rosie si preferati carnea slaba
(fara grasime).
— Nu depasiti cantitatea de doua-trei pahare de vin pe zi.
— Consumati peste cât mai des posibil. Scrumbia, sardeaua,
somonul sunt ceie mai potrivite pentru a preveni tulburarile cardiovasculare
(chiar daca au carnea grasa).
— Folositi uleiurile nesaturate nehidrogenate, obtinute prin presare
la rece: de floarea soarelui, de porumb, de soia, de in, si... pretiosul
ulei de masline (mononesaturat).
— Reduceti consumul de galbenus de ou, de lapte nedegresat, de brânzeturi
fermentate si de alimente industriale care contin ulei de palmier sau
de cocos.
— Consumati lecitina de soia: acest produs natural previne depunerea
colesterolului pe peretii arterelor. In Germania a fost oficializata
folosirea ei în combaterea colesterolului.
— Suprimati tutunul.
— Faceti sport (chiar si mers pe jos).
Diabetul face parte din grupa bolilor cauzate de civilizatie. Alimentele
bogate în zaharuri rafinate si supraalimentatia sunt principalele
sale cauze.
în Statele Unite, studiile paralele asupra diabeticilor obezi si
slabi, facute de prof. James Anderson, de la Universitatea din Kentucky,
au condus la concluzii relevante: bolnavii supusi unui regim bogat în
fibre alimentare si-au redus dozele de insulina dupa numai câteva
saptamâni.
Printr-o a'ctiune mecanica foarte simpla, fibrele alimentare au împiedicat
zaharul sa treaca prea repede prin peretele intestinal, ducând la
o scadere a glucozei în sânge. Pancreasul, producând
mai putina insulina, deci lucrând mult mai putin, si-a pastrat toata
capacitatea de actiune.
în tarile occidentale, cancerul de colon este mai raspândit,
deoarece dezechilibrele alimentare sunt aici frecvente. Cresterea secretiei
biliare, modificarea florei intestinale, aparitia polipilor si a substantelor
cancerigene sunt consecintele unei alimentatii sarace în fibre alimentare
si bogate în grasimi.
Cercetatorii au avut în vedere doua tari cu acelasi standard de
viata si cu aceeasi clima: Danemarca si Finlanda. In prima dintre
ele se semnaleaza o rata a cancerului de colon de trei ori mai mare decât
în cealalta. Finlandezii îsi asigura nevoile de fibre vegetale
printr-o hrana mult mai bogata în legume si pâine integrala
decât aceea a danezilor.
în America de Sud, Africa, India si Orient, cancerul de colon este
aproape inexistent, datorita faptului ca în meniul acestor populatii
intra în principal cereale, fructe si legume.
Fibrele vegetale au deci un rol incontestabil în prevenirea cancerului
de colon, aparându-ne de aparitia lui în diverse moduri:
— accelerând tranzitul intestinal, substantele cancerigene
ramân mai putin timp în intestin;
— diluând aceste substante toxice prin scaune voluminoase,
le fac astfel mai putin nocive;
— provocând eliminarea sarurilor biliare prin materiile fecale
(factor de risc pentru acest tip de cancer);
— modificând favorabil flora intestinala.
Fibrele alimentare sunt, printre altele, deosebit de importante în
prevenirea inflamatiilor colonului si a colitelor.
Politica de confidentialitate |