 |  | |
| | |
Afinele
Home
| Bauturi | Bucataria araba | Carnuri | Ciorbe | Deserturi | Fripturi | Garnituri | Grecesti | Italienesti | Mexicane | Pentru iarna | Peste | Pizza | Salate | Sanatoase | Vegetariene |
Unii botanisti afirma ca acest fruct ar fi fost folosit în
hrana omului preistoric, cu 30 de secole înainte de Isus Hristos.
Afina are un continut bogat în vitamina P; boabele sale au proprietati
antihemoragice si întaresc vasele sangvine în caz de metroragie,
atero- si arterioscleroza, flebita, ulcer varicos, sechele ale flebitei,
infarct miocardic.
Astringenta si antiseptica, afina este fructul predilect al tuturor celor
care sufera de diaree (mai ales al copiilor mici), recomandata în
special pentru tratarea dizenteriei si amibiazei, enteritei, colitei,
diareilor de putrefactie, enterocolitei si febrei tifoide.
Datorita actiunii benefice asupra organismului, nu pierdeti niciodata ocazia de a face o cura de afine proaspete în sezon. Dimineata, pe stomacul gol, mâncati 200 g de afine sau mai mult, cura exclusiva fiind de doua - trei kilograme, timp de trei sau patru zile.
Cura de afine este indicata
si pentru scaderea valorii ureei din sânge, precum si ca adjuvantîn
tratamentul tuberculozei.
Chiar consumate o singura data, în cantitate mai mare, afinele amelioreaza
simtitor acuitatea vizuala, mai ales pe timp de noapte, si regenereaza
purpura retiniana.
„In timpul celui de-al doilea razboi mondial, membrii corpului francez
de lupta care trebuiau sa plece noaptea în actiuni de comando, consumau
o mare cantitate de afine la ultima masa dinaintea misiunii. Pilotii de
vânatoare procedau la fel."*
Doctorul Allen, medic american, a numit afinele „insulina vegetala",
pentru ca ele produc scaderea procentului de zahar în sânge.
De aceea, cura de afine este recomandata si diabeticilor.
Boabele de afine trebuie consumate si pentru actiunea lor de stimulare
a apetitului, pentru refacerea tonusului la persoanele de vârsta
a treia si la cei foarte mici.
Atâtea neasteptate binefaceri ne-ar putea duce cu gândul la efecte secundare: nu exista nici unul! Mama Natura nicicând nu da cu o mâna pentru a lua cu cealalta.
Dimpotriva, se pare ca Natura, considerând ca afinele nu au contribuit
suficient la sanatatea omului, Ie-a înzestrat în plus cu proprietati
bactericide :
„Experientele efectuate în laboratorul spitalului Sf. Bartholomeu
i-au dovedit lui Bernstein ca un decoct de afine a sterilizat culturile
de bacili Eberth, de bacili Gaertner si culturile de Escherichia coli
în 24 de ore. Pentru ca decoctul nu este toxic si este o bautura
antiseptica cu gust placut, el l-a recomandat în tratarea enteritelor
acute si a afectiunilor t intestinale caracterizate prin erodarea mucoasei."
Amatorii de sucuri de fructe vor avea deci o placere dubla consumând
zilnic afine sub forma unei bauturi dulci, acidulate, deopotriva savuroasa
si plina de calitati, pentru ca proprietatile fructelor se regasesc în
suc.
Din boabele uscate se obtine un preparat folosit în tratarea diareii
si colibacilozei: se fierb într-un litru de apa 25 pâna la
60 g afine uscate, timp de 45 minute. Se lasa apoi sa infuzeze timp de
zece minute. Se strecoara. Se beau cinci cesti repartizate pe tot parcursul
zilei.
Abatele Kneipp considera tinctura de afine drept „cea dintâi
si cea mai indispensabila dintre toate tincturile farmaciei noastre".
Prepararea ei este atât de simpla încât ar fi într-adevar
pacat sa nu încercati daca este cazul: se pun 100 g de fructe proaspete
într-un litru de rachiu. Se lasa la macerat 15 zile. Se strecoara.
Acesta este un leac puternic împotriva diareii. In privinta
posologiei, sa ne lasam îndrumati de abatele Kneipp:
„Doza este proportionala cu gravitatea simptomelor:
cea mai mica este de 12 picaturi administrate oral pe o bucatica de zahar,
doza medie urca la aproximativ 30 de picaturi, iar cea maxima la o lingura
de preparat dizolvata în sase linguri de apa calda."
Boabele nu sunt singurele care pot fi folosite pentru scaderea procentul
de zahar din sânge: frunzele de afin, datorita unei substante pe
care o contin, neomirtilina, au calitati hipoglicemiante. Se pun 30-40
g de frunze într-o cratita cu un litru de apa rece. Se fierb cinci
minute. Se beau trei-patru cesti pe zi.
Tinctura de afine: Artault de Vevey „a folosit cu succes tinctura
de afine la un diabetic si a obtinut vindecarea unei ulceratii cangrenoase
a membrului prin badijonari cu un amestec de glicerina si tinctura."
(H. Leclerc)
Tinctura este recomandata si în leucoplazie (afectiune a mucoasei
bucale), prin badijonari.
Angine, faringite, stomatite, margaritarel, afte bucale: 100 g
de boabe de afine uscate se fierb într-un litru de apa, pâna
când lichidul scade la o treime. Se face gargara de mai multe ori
pe zi.
în spalaturi, acest decoct se foloseste pentru tratarea unor eczeme.
Sub forma de comprese se utilizeaza în tratarea hemoroizilor, iar
sub forma de clisma, împotriva dizenteriei.
De retinut ca boabele uscate de afine pot fi procurate de la unitatile PLAFAR.
Va dorim pofta mare
|
Politica de confidentialitate |
