![]() | ![]() |
IGIENA BUCATARIEI
Home
| Bauturi | Bucataria araba | Carnuri | Ciorbe | Deserturi | Fripturi | Garnituri | Grecesti | Italienesti | Mexicane | Pentru iarna | Peste | Pizza | Salate | Sanatoase | Vegetariene |
Bucataria este laboratorul casei, unde gospodina plamadeste si chibzuieste hrana zilei necesara pentru mentinerea sanatatii familiei. In acest colt al gospodariei se cere igiena cea mai desavirsita.
Tot in bucatarie se realizeaza cele mai insemnate economii,
daca gospodina este priceputa si stie sa le faca toate cu rost.
Pentru a economisi banii si timpul, pentru ca o igiena perfecta sa domneasca
in bucatarie, gospodina trebuie sa se deprinda ca orice obiect intrebuintat,
sa fie imediat spalat si pus la locul lui.
In bucatarie trebuie sa existe in permanenta un vas cu lesie sapunita.
Nu exista alt mijloc mai bun pentru curatirea oricarui fel de vas de bucatarie,
ca lesia, sapunul si prafurile care se gasesc in comert care curata
repede si dezinfecteaza perfect. Din timp in, timp vasele de bucatarie
trebuie chiar sa se fiarba in lesie.
Lingurile cu care se gusta mincarea se tin intr-un vas sau
intr-un borcan la indemina si nu se lasa pe masa sau
in eratitele cu mincare.
Resturile de la curatirea zarzavaturilor si a altor alimente nu se tin
in bucatarie decit atit timp, cit se curata alimentele.
Pastrarea lor mai mult timp constituie un focar de infectie, mai ales
vara. Mustele, gindacii etc. sint atrasi ^de mirosul si umezeala
produsa de aceste resturi.
Daca vasele cu care se lucreaza in bucatarie sau vasele de sufragerie
nu sint curatite imediat si daca sint lasate peste zi sau
peste noapte nespalate, formeaza cuibare de microorganisme si atrag mustele
si gindacii. O adevarata gospodina nu are nici un vas murdar in
momentul cind a terminat prepararea prinzului.
Mesele, fundurile etc. se spala cit mai des. Sertarele se spala
si se scutura cit mai des de farimitufi si resturi.
Toate alimentele ca: piinea, untul,, brinza, carnea etc, precum
si toate eratitele si oalele cu mincare se tin totdeauna acoperite.
Zarzavaturile si alimentele aduse in plus de la camara sau de la.
pivnita se vor aseza la loc imediat.
Pentru a pastra o cit mai riguroasa curatenie, zarzavaturile se
vor curata pe jurnale in care se vor stringe resturile.
Pentru .alimentele cu miros caracteristic, de exemplu pentru lapte, pentru
ceai, pentru ceapa etc trebuie sa existe vase si funduri speciale.
intr-un colt al bucatariei sau intr-un dulap se vor gasi in
permanenta doua farfurii mici de tabla sau de pamint cu moloz sau
cu cenusa curata, sau prafuri din comert, pentru a fi la indemina
ori de cite ori este nevoie.
Resturile de grasime ramase de la prajit si resturile de mincare
se vor pastra in vase bine acoperite," ferite de umezeala si
de caldura.
Toate resturile de mincare sau de alimente se string si se
intrebuinteaza. Nu se va risipi nici un gram, nici o picatura. Unele
alimente se prefac si se servesc a doua zi la masa. Resturi, curri sint
cojile de la zarzavaturi, frunzele etc. se intrebuinteaza la hrafia
unor animale, iar in lipsa acestora, se ard in soba sau se
arunca la lada de gunoi.
Cirpele de vase si de bucatarie au un rol insemnat pentru
mentinerea igienei. Nu se tin murdare si nu se tin umede deoarece produc
miros greu si atrag gindacii si mustele. Intr-o gospodarie bine
intretinuta nu exista niciodata cirpe negre. Pentru a economisi"
cirpele se pot folosi cit mai mult jurnale la curatirea vaselor,
a masinii de bucatarie, a lampii de gatit sau a aragazului.
Niciodata nu se lasa bucataria necaratita peste zi sau peste noapte. In
timpul zilei bucataria se aeriseste des si ori de cite ori se formeaza
vapori din cauza, oalelor care fierb pe aragaz sau pe lampa.
Un sapun si un prosop nu trebuie sa lipseasca, pentru ca gospodina sa
se poata spala pe miini, de cite ori este nevoie.
Hirtiile provenite de la cumparaturi se pastreaza si se folosesc
la curatirea masinii, a vaselor etc. Nici intr-un caz nu se arunca
la gunoi, cl se ard iarna in soba, vara la o data cu celelalte resturi
de zarzavat. Gunoiul depozitai in ilada de gunoi trebuie sa fie
cit mai redus.
Galeata de gunoi indispensabila in orice bucatarie tre-'buie golita
in fiecare zi, curatita cu jurnale, iar din cind in
cind spalata cu lesie.
Impartirea si masurarea timpului, precum si succesiunea treburilor de
bucatarie, economisesc timpul si combustibilul.
Inteligenta, priceperea, grija si rostul cu care lucreaza gospodina, calcularea
banului, a materialelor care se folosesc in bucatarie, planificarea
operatiilor si a timpului, pot aduce belsugul si sanatatea familiei, iar
lipsa lor aduce ruina gospodariei si a sanatatii.
inainte de a se incepe pregatirea oricarui preparat trebuie
sa se citeasca cu atentie observatiile si conditiile ce se cer pentru
o buna reusita, care preced fiecare capitol. Se va consulta cu mare atentie
capitolul „Vitaminele."
Orice aliment care a suferit o fierbere sau o coacere la o temperatura
mai inalta isi pierde principiile vii. Este deci necesara
revitaminizarea preparatului.
Vitaminizarea alimentelor se face adaugindu-H-se
in ultimul moment un alt aliment care sa contina vitamine, ca :
smintina, unt proaspat sau margarina, galbenus de ou, zeama
de lamivie, verdeata, ardei grasi, rosii, fructe etc.
Cruditatile sint alimentele crude cu care se variaza
alimentatia si care aduc vitaminele necesare organismului. Se , recomanda
a se servi totdeauna inainte de masa.
Sosurile cu faina prajita trebuie scoase din alimentatie.
Se va citi cu atentie prepararea mincarilor calde si reci cu socurile
respective.
Degresarea mincarilor inseamna inlaturarea
grasimii adunate la suprafata mincarii, dupa ce este gata. Se trage
cratita pe coltul masinii si cind grasimea s-a ridicat la suprafata,
se ia cu o lingura. La fel se degreseaza si sosul de la* fripturi si se
intrebuinteaza la alte preparate.
Degresarea este necesara deoarece grasimile introduse in organism
mai mult decit trebuie ingreuneaza, digestia, impiedica
buna functionare a organismului, predispun'ndu-l la diferite boli ce pot
avea consecinte grave.
Toate preparatele capata un gust mai pronuntat daca se intrebuinteaza
grasimi amestecate: ulei si untura, iar . untul se adauga cind preparatul
este gata.
Unele preparate in foaie dau un aliment deosebit ca gust si ca prezentare.
Baia de apa este un vas cu apa fierbinte in care
ce tine vasul cu mincare, spre a se pastra mai mult timp min-carea
calda fara sa scada prea mult si fara sa se arda. Se recomanda in
special pentru incalzirea mincarilor la aragaz
Iaurtul inlocuieste drojdia de bere la unele aluaturi
si le face chiar mai fragede.
Praful de copt este un praf care se
intrebuinteaza pentru a face sa creasca aluaturile. Se gaseste in
comert.
Margarina inlocuieste cu succes untul mai ales
la uneile prajituri.
Laptele praf inlocuieste laptele la orice preparat.
Vasele de iena sint vase din sticla speciala care
merg la cuptor fara sa se sparga ; ele se gasesc in comert. Vasele
de lena pot fi inlocuite cu vase de teracota, care de asemenea se
gasesc in comert.
Gratinare inseamna rumenirea unor preparate la
cuptor. Mentiune. Cantitatile de alimente indicate in retetele din
carte sint pentru 6 persoane. Ele sint relative, mai ales
pentru legumele care se cumpara cu bucata. Aceste cantitati reprezinta
o medie si sint in functie pe de o parte de virsta,
sexul, munca depusa si pofta de mincare a persoanelor consumatoare,
iar pe de ailta parte, de marimea fiecarei bucati.
Gospodina se va orienta si isi va stabili cantitatea in raport cu cerintele familiei.
Politica de confidentialitate |